Fractura intertrochanterică femurală este cea mai frecventă fractură de șold în practica clinică și este una dintre cele mai frecvente trei fracturi asociate cu osteoporoza la vârstnici. Tratamentul conservator necesită repaus prelungit de pat, care prezintă riscuri ridicate de răni sub presiune, infecții pulmonare, embolie pulmonară, tromboză venă profundă și alte complicații. Dificultatea de asistență medicală este semnificativă, iar perioada de recuperare este lungă, impunând o povară grea atât societății, cât și familiilor. Prin urmare, intervenția chirurgicală timpurie, ori de câte ori tolerabilă, este crucială pentru obținerea unor rezultate funcționale favorabile în fracturile de șold.
În prezent, Fixarea internă a PFNA (Proximal Femural Antirotation) este considerată standardul de aur pentru tratamentul chirurgical al fracturilor de șold. Obținerea unui sprijin pozitiv în timpul reducerii fracturilor de șold este crucială pentru a permite exercițiile funcționale timpurii. Fluoroscopia intraoperatorie include viziuni anteroposterioare (AP) și laterale pentru a evalua reducerea cortexului medial anterior femural. Cu toate acestea, pot apărea conflicte între cele două perspective în timpul operației (adică pozitive în viziunea laterală, dar nu în vederea anteroposteriorului sau invers). În astfel de cazuri, evaluarea dacă reducerea este acceptabilă și dacă este necesară ajustarea reprezintă o problemă provocatoare pentru practicienii clinici. Savanții de la spitale autohtone, cum ar fi Spitalul Oriental și Spitalul Zhongshan, au abordat această problemă analizând exactitatea evaluării sprijinului pozitiv și negativ în conformitate cu viziunile anteroposterioare și laterale folosind scanările tridimensionale postoperatorii tridimensionale ca standard.
▲ Diagrama ilustrează suportul pozitiv (a), suportul neutru (b) și tiparele de suport negativ (c) ale fracturilor de șold în vederea anteroposterior.
▲ Diagrama ilustrează suport pozitiv (D), suport neutru (E) și tipare de suport negativ (F) ale fracturilor de șold în vizualizarea laterală.
Articolul include date de caz de la 128 de pacienți cu fracturi de șold. Imaginile anteroposterior și laterale intraoperatorii au fost furnizate separat la doi medici (unul cu mai puțină experiență și unul cu mai multă experiență) pentru a evalua suportul pozitiv sau non-pozitiv. După evaluarea inițială, a fost efectuată o reevaluare după 2 luni. Imaginile CT postoperatorii au fost furnizate unui profesor cu experiență, care a stabilit dacă cazul a fost pozitiv sau non-pozitiv, servind ca standard pentru evaluarea exactității evaluărilor imaginii de către primii doi medici. Principalele comparații din articol sunt următoarele:
（1） Există diferențe semnificative statistic în rezultatele evaluării între medicii mai puțin experimentați și mai experimentați în prima și a doua evaluare? În plus, articolul explorează consistența intergrupului între grupurile mai puțin experimentate și mai experimentate atât pentru evaluări, cât și pentru consistența intragrupului dintre cele două evaluări.
（2） Folosind CT ca referință standard de aur, articolul investighează mai fiabil pentru evaluarea calității de reducere: evaluarea laterală sau anteroposterior.
Rezultatele cercetării
1. În cele două runde de evaluări, cu CT ca standard de referință, nu au existat diferențe semnificative statistic în sensibilitate, specificitate, rată pozitivă falsă, rată negativă falsă și alți parametri legați de evaluarea calității reducerii bazate pe raze X intraoperatorii între cei doi medici cu niveluri diferite de experiență.
2. În evaluarea calității reducerii, luând prima evaluare ca exemplu:
- Dacă există un acord între evaluările anteroposterior și laterale (atât pozitive sau ambele non-pozitive), fiabilitatea în prezicerea calității reducerii pe CT este de 100%.
- Dacă există un dezacord între evaluările anteroposterioare și laterale, fiabilitatea criteriilor de evaluare laterală în prezicerea calității reducerii pe CT este mai mare.
▲ Diagrama ilustrează un suport pozitiv prezentat în vederea anteroposterior, în timp ce apare ca non-pozitiv în viziunea laterală. Aceasta indică o inconsecvență în rezultatele evaluării dintre vizualizările anteroposterioare și laterale.
▲ Reconstrucția tridimensională a CT oferă imagini de observare cu mai multe unghiuri, servind ca standard pentru evaluarea calității reducerii.
În standardele anterioare pentru reducerea fracturilor intertrochanterice, pe lângă sprijinul pozitiv și negativ, există și conceptul de sprijin „neutru”, ceea ce implică reducerea anatomică. Cu toate acestea, din cauza problemelor legate de rezoluția fluoroscopiei și a discernibilității ochilor umani, adevărata „reducere anatomică” nu există teoretic și există întotdeauna ușoare abateri față de reducerea „pozitivă” sau „negativă”. Echipa condusă de Zhang Shimin la Spitalul Yangpu din Shanghai a publicat o lucrare (referință specifică uitată, ar aprecia dacă cineva o poate oferi) care sugerează că obținerea unui sprijin pozitiv în fracturile intertrochanterice poate duce la rezultate funcționale mai bune în comparație cu reducerea anatomică. Prin urmare, având în vedere acest studiu, ar trebui depuse eforturi în timpul operației pentru a obține un sprijin pozitiv în fracturile intertrochanterice, atât în viziuni anteroposterioare, cât și laterale.
Timpul post: ianuarie-192024
