În prezent, cea mai frecvent utilizată abordare chirurgicală pentru fracturile calcaneale implică fixare internă cu placa și înșurubarea pe calea de intrare a sinusului Tarsi. Abordarea extinsă în formă de „L” laterală nu mai este preferată în practica clinică din cauza complicațiilor mai mari legate de rană. Fixarea sistemului de plăci și șuruburi, datorită caracteristicilor sale biomecanice ale fixării excentrice, prezintă un risc mai mare de malaliniere varus, unele studii indicând o probabilitate postoperatorie de varus secundar de aproximativ 34%.
Drept urmare, cercetătorii au început să studieze metode de fixare intramedulare pentru fracturi calcanale pentru a aborda atât complicațiile legate de rană, cât și problema secundarului Varus Malalinment.
01 NTehnica de cuie centrală
Această tehnică poate ajuta la reducerea pe calea de intrare a Sinusului Tarsi sau sub îndrumare artroscopică, necesitând cerințe mai mici de țesuturi moi și potențial reducerea timpului de spitalizare. Această abordare se aplică selectiv fracturilor de tip II-III de tip II-III, iar pentru fracturi de calcaneal complexe, s-ar putea să nu ofere o întreținere puternică a reducerii și poate necesita o fixare suplimentară cu șuruburi.
02 SUnghia intramedulară cu plan-plan
Unghia intramedulară cu un singur plan are două șuruburi la capetele proximale și distale, cu o unghie principală goală care permite altoirea osoasă prin unghia principală.
03 MUnghia intramedulară ulti-plană
Proiectat pe baza morfologiei structurale tridimensionale a calcaneului, acest sistem de fixare internă include șuruburi cheie, cum ar fi șuruburi de proeminență purtătoare de sarcină și șuruburi de proces posterior. După reducerea pe traseul de intrare Sinus Tarsi, aceste șuruburi pot fi plasate sub cartilaj pentru sprijin.
Există mai multe controverse cu privire la utilizarea unghiilor intramedulare pentru fracturi calcanale:
1. adecvare bazată pe complexitatea fracturii: se dezbătut dacă fracturile simple nu necesită unghii intramedulare și fracturi complexe nu sunt potrivite pentru ele. Pentru fracturile Sanders de tip II/III, tehnica de reducere și fixare a șuruburilor pe calea de intrare a tarsi sinusului este relativ matură, iar semnificația unghiei principale intramedulare poate fi pusă la îndoială. Pentru fracturi complexe, avantajele abordării extinse în formă de „L” rămân de neînlocuit, deoarece oferă o expunere suficientă.
2. Necesitatea unui canal medular artificial: Calcaneus îi lipsește în mod natural un canal medular. Utilizarea unei unghii intramedulare mari poate duce la traume excesive sau la pierderea masei osoase.
3. Dificultate în îndepărtare: în multe cazuri din China, pacienții suferă în continuare de îndepărtare hardware după vindecarea fracturilor. Integrarea unghiilor cu creșterea oaselor și încorporarea șuruburilor laterale sub osul cortical poate duce la dificultăți în îndepărtare, ceea ce reprezintă o considerație practică în aplicațiile clinice.
Timpul post: 23-2023 august
