Fracturile articulației gleznei cauzate de forțe de rotație sau verticale, cum ar fi fracturile pilon, implică adesea malleolul posterior. Expunerea „malleolului posterior” se realizează în prezent prin trei abordări chirurgicale principale: abordarea laterală posterioară, abordarea medială posterioară și abordarea medială posterioară modificată. În funcție de tipul de fractură și de morfologia fragmentelor osoase, poate fi aleasă o abordare adecvată. Savanții străini au efectuat studii comparative asupra gamei de expunere a malleolului posterior și tensiunea asupra pachetelor vasculare și neuronale ale articulației gleznei asociate cu aceste trei abordări.
Fracturile articulației gleznei cauzate de forțe de rotație sau verticale, cum ar fi fracturile pilon, implică adesea malleolul posterior. Expunerea „malleolului posterior” se realizează în prezent prin trei abordări chirurgicale principale: abordarea laterală posterioară, abordarea medială posterioară și abordarea medială posterioară modificată. În funcție de tipul de fractură și de morfologia fragmentelor osoase, poate fi aleasă o abordare adecvată. Savanții străini au efectuat studii comparative asupra gamei de expunere a Malleolusului posterior și tensiunii
pe pachetele vasculare și neuronale ale articulației gleznei asociate cu aceste trei abordări.
1.. Abordare medială posterioară
Abordarea medială posterioară implică intrarea între flexorul lung al degetelor de la picioare și vasele tibiale posterioare. Această abordare poate expune 64% din malleolul posterior. Tensiunea pe pachetele vasculare și neuronale din partea acestei abordări este măsurată la 21.5N (19.7-24.1).
▲ Abordare medială posterioară (săgeată galbenă). 1.. Tendon tibial posterior; 2. Tendonul flexor lung al degetelor de la picioare; 3. Vasele tibiale posterioare; 4. Nervul tibial; 5. Tendon Ahile; 6. Flexor hallucis longus tendon. AB = 5,5 cm, intervalul de expunere posterioară Malleolus (AB/AC) este de 64%.
2. Abordare laterală posterioară
Abordarea laterală posterioară implică intrarea între Peroneus Longus și tendoanele Brevis și tendonul flexor hallucis longus. Această abordare poate expune 40% din malleolul posterior. Tensiunea pe pachetele vasculare și neuronale din partea acestei abordări este măsurată la 16.8N (15.0-19.0).
▲ Abordare laterală posterioară (săgeată galbenă). 1.. Tendon tibial posterior; 2. Tendonul flexor lung al degetelor de la picioare; 4. Vasele tibiale posterioare; 4. Nervul tibial; 5. Tendon Ahile; 6. Flexor hallucis longus tendon; 7. Peroneus brevis tendon; 8. Peroneus longus tendon; 9. Venă safenoasă mai mică; 10. Nervul fibular comun. AB = 5,0cm, intervalul de expunere posterioară Malleolus (BC/AB) este de 40%.
3. Abordare medială posterioară modificată
Abordarea medială posterioară modificată implică intrarea între nervul tibial și tendonul flexor hallucis longus. Această abordare poate expune 91% din malleolul posterior. Tensiunea pe pachetele vasculare și neuronale din partea acestei abordări este măsurată la 7.0N (6.2-7.9).
▲ Abordare medială posterioară modificată (săgeată galbenă). 1.. Tendon tibial posterior; 2. Tendonul flexor lung al degetelor de la picioare; 3. Vasele tibiale posterioare; 4. Nervul tibial; 5. Tendonul flexor hallucis longus; 6. Ahile Tendon. AB = 4,7 cm, intervalul de expunere posterioară Malleolus (BC/AB) este de 91%.
Timpul post: 27-2023 decembrie
