Fractura de col femural este o leziune relativ frecventă și potențial devastatoare pentru chirurgii ortopezi, cu o incidență ridicată a pseudartrozei și osteonecrozei din cauza vascularizației fragile. Reducerea precisă și bună a fracturilor de col femural este cheia unei fixări interne reușite.
Evaluarea reducerii
Conform lui Garden, standardul pentru reducerea fracturilor de col femural deplasate este de 160° în filmul ortopedic și de 180° în filmul lateral. Se consideră acceptabil dacă indicele Garden este între 155° și 180° în pozițiile medială și laterală după reducere.

Evaluare radiografică: după reducerea închisă, gradul de satisfacție al reducerii trebuie determinat utilizând imagini radiografice de înaltă calitate. Simom și Wyman au efectuat radiografii la diferite unghiuri după reducerea închisă a fracturii de col femural și au descoperit că doar radiografiile pozitive și laterale prezintă o reducere anatomică, dar nu și reducerea anatomică reală. Lowell a sugerat că suprafața convexă a capului femural și suprafața concavă a colului femural pot fi conectate la o curbă în formă de S în situația anatomică normală. Lowell a sugerat că suprafața convexă a capului femural și suprafața concavă a colului femural pot forma o curbă în formă de S în condiții anatomice normale, iar odată ce curba în formă de S nu este netedă sau chiar tangentă în nicio poziție pe radiografie, sugerează că repoziționarea anatomică nu a fost realizată.

Triunghiul inversat are avantaje biomecanice mai evidente
Ca exemplu, în figura de mai jos, după o fractură a colului femural, capătul fracturii este supus unor solicitări predominant de tracțiune în partea superioară și de compresiune în partea inferioară.

Obiectivele fixării fracturilor sunt: 1. menținerea unei bune alinieri și 2. contracararea cât mai mult posibil a solicitărilor de tracțiune sau transformarea solicitărilor de tracțiune în solicitări de compresiune, ceea ce este în concordanță cu principiul benzii de tensiune. Prin urmare, soluția triunghiului inversat cu 2 șuruburi deasupra este net superioară soluției triunghiului ortotic cu un singur șurub deasupra pentru a contracara solicitarea de tracțiune.
Ordinea în care sunt plasate cele 3 șuruburi într-o fractură de col femural este importantă:
Primul șurub ar trebui să fie vârful triunghiului inversat, de-a lungul momentului femural;
Al doilea șurub trebuie plasat posterior bazei triunghiului inversat, de-a lungul colului femural;
Al treilea șurub trebuie să fie anterior marginii inferioare a triunghiului inversat, pe partea întinsă a fracturii.

Întrucât fracturile de col femural sunt cel mai adesea asociate cu osteoporoza, șuruburile au o prindere limitată dacă nu sunt atașate la margine, iar masa osoasă este rară în poziția centrală, așadar atașarea marginii cât mai aproape de subcortex oferă o stabilitate mai bună. Poziția ideală:

Trei principii de fixare a cuielor goale: aproape de margine, paralele, produse inversate
„Adiacente” înseamnă că cele 3 șuruburi se află în interiorul colului femurului, cât mai aproape posibil de cortexul periferic. În acest fel, cele 3 șuruburi ca un întreg creează o presiune superficială pe întreaga suprafață a fracturii, în timp ce, dacă cele 3 șuruburi nu sunt suficient de discrete, presiunea tinde să fie mai punctiformă, mai puțin stabilă și mai puțin rezistentă la torsiune și forfecare.
Exerciții funcționale postoperatorii
Exercițiile cu ridicare de greutăți, cu sprijin pe degetele de la picioare, pot fi efectuate timp de 12 săptămâni după fixarea fracturii, iar exercițiile cu ridicare parțială de greutăți pot fi începute după 12 săptămâni. În schimb, pentru fracturile Pauwels de tip III, se recomandă fixarea cu DHS sau PFNA.
Data publicării: 26 ian. 2024