Fractura distală a radiusului este una dintre cele mai frecvente leziuni articulare în practica clinică, putând fi împărțită în ușoare și severe. Pentru fracturile ușoare, fără deplasare, se poate utiliza o fixare simplă și exerciții adecvate pentru recuperare; cu toate acestea, pentru fracturile sever deplasate, trebuie utilizată reducerea manuală, fixarea cu atelă sau gips; pentru fracturile cu leziuni evidente și severe ale suprafeței articulare, este necesar tratament chirurgical.
PARTEA 01
De ce este radiusul distal predispus la fracturi?
Întrucât capătul distal al radiusului este punctul de tranziție dintre osul spongios și osul compact, acesta este relativ slab. Când pacientul cade și atinge pământul, iar forța este transmisă brațului superior, capătul distal al radiusului devine punctul în care stresul este cel mai concentrat, rezultând o fractură. Acest tip de fractură apare mai frecvent la copii, deoarece oasele copiilor sunt relativ mici și nu suficient de puternice.
Când încheietura mâinii este lezată în poziție extinsă, iar palma este lezată și fracturată, aceasta se numește fractură de radius distal extinsă (Colles), iar peste 70% dintre acestea sunt de acest tip. Când încheietura mâinii este lezată în poziție flexată, iar dosul mâinii este lezat, aceasta se numește fractură de radius distal flectată (Smith). Unele deformări tipice ale încheieturii mâinii sunt predispuse să apară după fracturile de radius distal, cum ar fi deformitatea „furculiță de argint”, deformitatea „baionetă de pușcă” etc.
PARTEA 02
Cum se tratează fracturile distale ale radiusului?
1. Reducere manipulativă + fixare cu gips + aplicare unică de unguent din medicina tradițională chineză Honghui
Pentru marea majoritate a fracturilor de radius distal, rezultate satisfăcătoare pot fi obținute prin reducere manuală precisă + fixare prin gips + aplicarea de medicină tradițională chineză.
Chirurgii ortopezi trebuie să adopte poziții diferite pentru fixare după reducere, în funcție de diferitele tipuri de fracturi: În general, fracturile Colles (fractură distală a radiusului de tip extensie) trebuie fixate la 5°-15° de flexie palmară și deviație ulnară maximă; Smith Fractura (fractură distală a radiusului în flexie) a fost fixată în supinația antebrațului și dorsiflexia încheieturii mâinii. Fractura dorsală Barton (fractura suprafeței articulare a radiusului distal cu luxație a încheieturii mâinii) a fost fixată în poziția de dorsiflexie a articulației încheieturii mâinii și pronație a antebrațului, iar fixarea fracturii palmare Barton a fost în poziția de flexie palmară a articulației încheieturii mâinii și supinație a antebrațului. Revizuiți periodic DR pentru a înțelege locația fracturii și ajustați strângerea curelelor atelei mici la timp pentru a menține fixarea eficientă a acesteia.
2. Fixare percutanată cu ac
Pentru unii pacienți cu stabilitate redusă, fixarea simplă cu gips nu poate menține eficient poziția fracturii și, în general, se utilizează fixarea percutanată cu ac. Acest plan de tratament poate fi utilizat ca o metodă separată de fixare externă și poate fi utilizat în combinație cu gips sau bracket-uri de fixare externă, ceea ce crește considerabil stabilitatea capătului fracturat în cazul unui traumatism limitat și are caracteristicile de operare simplă, îndepărtare ușoară și impact redus asupra funcției membrului afectat al pacientului.
3. Alte opțiuni de tratament, cum ar fi reducerea deschisă, fixarea internă cu placă etc.
Acest tip de plan poate fi utilizat pentru pacienții cu tipuri de fracturi complexe și cerințe funcționale ridicate. Principiile de tratament sunt reducerea anatomică a fracturilor, susținerea și fixarea fragmentelor osoase dislocate, grefarea osoasă a defectelor osoase și asistența precoce. Activități funcționale pentru a restabili starea funcțională dinaintea leziunii cât mai curând posibil.
În general, pentru marea majoritate a fracturilor de radius distal, spitalul nostru adoptă metode de tratament conservatoare, cum ar fi reducerea manuală + fixarea prin gips + aplicarea unui gips specific medicinei tradiționale chineze Honghui etc., care pot obține rezultate bune.
PARTEA 03
Precauții după reducerea fracturii distale de radius:
A. Acordați atenție gradului de strângere atunci când fixați fracturile radiusului distal. Gradul de fixare trebuie să fie adecvat, nici prea strâns, nici prea lax. Dacă este fixată prea strâns, va afecta alimentarea cu sânge a extremității distale, ceea ce poate duce la ischemie severă a extremității distale. Dacă fixarea este prea laxă pentru a asigura fixarea, poate apărea din nou deplasarea osoasă.
B. În perioada de fixare a fracturii, nu este necesar să se întrerupă complet activitățile, ci trebuie să se acorde atenție și exercițiilor fizice adecvate. După ce fractura a fost imobilizată o perioadă de timp, va trebui să se adauge câteva mișcări de bază la încheietura mâinii. Pacienții ar trebui să insiste asupra antrenamentului zilnic, pentru a asigura efectul exercițiului. În plus, pentru pacienții cu fixatoare, strângerea acestora poate fi ajustată în funcție de intensitatea exercițiului.
C. După fixarea fracturii distale a radiusului, acordați atenție senzației la nivelul membrelor distale și culorii pielii. Dacă membrele distale din zona fixată a pacientului devin reci și cianotice, senzația se deteriorează și activitățile sunt sever limitate, este necesar să se ia în considerare dacă acest lucru este cauzat de o fixare prea strânsă și este necesar să se revină la spital pentru ajustare la timp.
Data publicării: 23 decembrie 2022
